Cresterea, competitivitatea si nu in ultimul rand supravietuirea firmelor si bunastarea noastra, a tuturor, sunt dependente in ultimele decenii intr-o masura din ce in ce mai mare de dezvoltarea tehnologica si de inovatii. Investitiile in cercetare-dezvoltare, inclusiv investitiile in capitalul uman, mare parte realizate prin fonduri structurale europene, reprezinta elementul principal de inovatie, care contribuie la crearea de noi bunuri si servicii.
Rezultatele ce au fost obtinute din studiul realizat evidentiaza faptul ca in cazul societatilor cotate la BVB piata este foarte selectiva in ceea ce priveste abordarea cercetarii si dezvoltarii.
Astfel, folosind tehnica analizei regresive aplicate esantionului de 18 firme cotate la BVB si provenind din sectoare diferite de activitate, nu a fost identificata o corelatie semnificativa intre modificarea PT, EPS si, respectiv, PER (ce reflecta performantele acestora) si modificarea activelor intangibile (ce evidentiaza politica de cercetare-dezvoltare la nivelul societatilor).
Rafinand analiza, intr-o a doua etapa, cele 18 societati au fost impartite pe domenii de activitate.
In societatile din sectorul echipamente, cel al materialelor si din alte domenii de activitate, testele econometrice au evidentiat faptul ca nu exista o corelatie semnificativa intre variabilele analizate.
In cazul societatilor din industrie chimica si farmaceutica, rezultatele investigatiilor sugereaza ca cercetarea-dezvoltarea in cadrul firmelor a contribuit, pe de o parte, la cresterea profitului pe actiune, iar, pe de alta parte, a determinat piata sa recunoasca investitiile in viitor ca fiind promitatoare si a concurat astfel la cresterea pretului de piata al actiunilor.
Pe parcursul acestei cercetari am incercat sa gasim raspunsuri la intrebarea privitoare la modul in care variatia activelor necorporale (in speta cheltuielile de cercetare-dezvoltare) la nivelul societatilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti are influenta asupra performantelor acestora.
Concluziile rezultate nu au fost de natura sa aduca o lumina asupra pietei de capital in ansamblul sau. Totusi, in cazul anumitor sectoare de activitate, precum cele din industria chimica si farmaceutica, considerate a fi industrii high-tech, pe baza analizei derulate pe un orizont de timp de doi ani, au fost identificate relatiile care exista intre variatia activelor integrate prin intermediul a doua modele de regresie liniara simpla.
Se poate aprecia ca piata de capital din Romania tinde sa se apropie de modelul de piata financiara caracterizata de eficienta semiforte in sensul in care investitorii au recunoscut informatia furnizata de cresterea activelor necorporale si au achizitionat actiuni ale firmelor care au investit in cercetare-dezvoltare (in cazul nostru firme din industria high-tech: chimie si farmacie), contribuind la cresterea pretului de piata al acestora.. Acest lucru este reflectat de coeficientul PER.
Pe de alta parte, este de remarcat faptul ca o majorare a activelor intangibile ale acestor firme a contribuit la cresterea castigului inregistrat pe actiune.
Aceste rezultate pot fi utilizate in procesul de prognoza economica prin care sunt anticipate evenimente si prin care este realizata estimarea evolutiei viitoare a unor indicatori economici atat la nivelul managementului firmelor ce coteaza pe piata de capital – pentru cresterea performantelor intreprinderilor, cat si la nivelul investitorilor in astfel de valori mobiliare, care urmaresc datele publicate ce privesc evolutia economico-financiara a firmelor atunci cand iau decizia de investire sau de dezinvestire.
Relevanta rezultatelor stiintifice in raport cu realitatea economica este data de faptul ca piata de capital din Romania este in plin proces de dezvoltare, iar nevoia de informatie este generata de putinele cercetari desfasurate in tara noastra pana in prezent in aceasta directie si care sunt departe de a raspunde la toate intrebarile care s-au pus in legatura cu determinarea si validarea performantelor agentilor economici.
Pe viitor este necesar ca aceasta problematica sa fie supusa cercetarii prin includerea in modelele analizate a mai multor observatii, de natura sa contribuie la o mai buna specificare a modelelor, precum si la cresterea pertinentei interpretarii rezultatelor obtinute.
Etichete: europene, fonduri, investitii, structurale
